Pescuitul recreativ sau o altfel de invitatie la relaxare

pescuitul recreativ

Vazut chiar si de specialisti ca unul dintre mijloacele de relaxare cele mai eficiente si mai placute, pescuitul recreativ numara si in Romania, an de an, tot mai multi adepti, de ambele sexe si din toate categoriile de varsta (desi conditiile de pescuit de pe apele noastre publice sau numarul pestilor – ca sa atingem doar doua variabile – sunt, de ceva ani incoace, in cadere libera, legislativul din domeniu se intrece din ce in ce mai mult in gafe, iar factorii care trebuie sa-l protejeze trateaza problemele cu indiferenta, daca nu cumva mai grav…).

Chiar daca pescarii cei mai multi aleg varianta „simpla” pentru a-si desfasura pasiunea, cea de debut pentru fiecare dintre noi, adica pescuitul la pluta (varga, bologneza, match sau chiar rubeziana), cautand mai ales scobarul, cleanul sau mreana – pe rauri, crapul, carasul, rosioara sau platica – pe iazuri si balti, o parte tot mai numeroasa a asa-zisilor „stationaristi”, care urmaresc capturarea acelorasi pesti pasnici, imbratiseaza o alta metoda de pescuit, si anume pescuitul la feeder (mai pe romaneste, pescuitul cu momitor pe fundul apei).

Cele mai spectaculoase metode de pescuit raman cele care descriu pescuitul la rapitori cu momeli artificiale: spinning-ul si pescuitul la musca artificiala (acesta din urma, pescuitul „suprem” in acceptiunea celor care au practicat toate metodele de pescuit enumerate mai sus). Daca prima metoda este folosita la toate speciile de rapitori din Romania (somn, stiuca, salau, avat, biban, pastrav si clean, acesta din urma ba rapitor, ba pasnic – omnivor, cu alte cuvinte), prin folosirea, in special, a linguritelor, voblerelor sau a nalucilor soft („silicoane”), pescuitul la musca artificiala se inscrie sub zodia salmonidelor, practicandu-se cu succes la pescuitul pastravului, dar mai ales a lipanului, pe apele de munte.

Daca adaugam si faptul ca natura (acolo unde n-a fost siluita definitiv de catre… bipezi) ne ofera peisaje unice in periplurile de pe malurile apelor, fie ca sunt de munte, colinare sau de campie, incantandu-ne privirea si sufletul de cele mai multe ori si facandu-ne sa ne reintoarcem la sanul ei ori de cate ori timpul ne permite, nu putem sa nu dam curs unei astfel de invitatii la relaxare.

S-ar putea să-ți mai placă și Mai multe de la același autor

Lasă un răspuns

Adresa dvs. de e-mail nu va fi publică.