Multe mame sunt descurajate deoarece alăptarea nu începe conform aşteptărilor sau prinse de teama că copilul nu creste suficient, dau adaos. Să vedem când acesta
din urmă este esenţial?
Mica introducere: acest articol nu condamna mamele care nu alăpteaza. O mamă poate decide să nu alăpteze deoarece nu se simte in stare, din cauza durerii ranilor de la sfarcuri, poate opri alaptarea deoarece într-adevăr nu este suficient lapte şi pentru atâtea alte multe motive… Desigur toate aceste mame care din diverse motive nu hranesc la san bebelusii lor,nu trebuie să se simta ‘mai puţin’ mame sau vinovate sau sa aiba alte sentimente negative din această cauza.
Alaptarea întăreşte legătura dintre mamă şi copil, hrăneşte copilul cu un lapte mereu gata şi potrivit pentru el, cu temperatura potrivita şi substanţe nutritive potrivite pentru acel moment de creştere, dar asta nu inseamna ca o mama care alăpteaza este mai bună decât cea care dă lapte din biberon fiului său. Mai degrabă, acest articol vrea să încurajeze acele mame care alăptează să nu se lase atinse de obisnuitele temeri legate de creşterea in greutate,care duc la cautarea de ajutor în hrănirea artificială, chiar în cazul în care nu există o nevoie reală.
După nastere, cu excepţia cazului în care din motive de sanatate nu pot,cele mai multe femei alăptează copilul la sân. Din păcate, se întâmplă ca mama, încă neobisnuita să recunoască şi să traducă semnalele celui mic, dacă nu reuşeşte să ataseze copilul în mod corespunzător şi are dificultati in a alăpta, va fi tentata sa-l hraneasca direct cu un comod biberon cu lapte praf.Chiar la primul strigăt se va gandi că nu mananca suficient, că laptele ei nu este hrănitoar sau este prea putin, sau poate, că copilul nu creste destul, şi aşa va suplimenta suptul cu formule de lapte praf.
Este, de asemenea, normal ca dupa nastere copilul sa aiba o scadere in greutate (scadere fiziologica) variind de la 5 la 8 la suta din greutatea de la naştere, atunci mama care vede copilul slabind în loc de a lua in greutate, se poate speria, dar ar trebui să ia în considerare scaderea fiziologica, care se va recupera în primele săptămâni şi ar trebui să se îngrijoreze numai dacă cresterea in primele trei luni de viata, va fi mai mica de 120/150 gr pe săptămână sau aproximativ 500 de grame pe lună, în timp ce după primele trei luni cresterea va fi de aproximativ 300 g pe luna. Multe mame interpreteaza greşit semnale cum că copilului nu-i este bun laptele, ca substanța sau cantitate, dar un copil plânge chiar şi atunci când este umed sau murdar, sau poate are burtica tulburata de colici, sau pur şi simplu trebuie să fie luate în brate, pentru a simti caldura si ‘parfum’ de mama, şa se simta în siguranţă si protejat.
Când un copil urmează o linie în curbele de creştere şi nu dă semne de tulburari (ex. scutec ar trebui să fie ud cel puţin 6 ori in 24 ore) este hrănit în mod corespunzător, deşi in continuu caută sân (probabil, de sete sau pentru a se cuibari langa mama, mai degrabă decât foamea reală )nu aveti de ce să vă faceţi griji. Lapte artificial ar trebui evitat dacă nu este într-adevăr necesar şi prescris strict de pediatru, deoarece de exemplu, chiar şi o perioadă foarte scurtă de adaos(24 ore) poate fi suficienta pentru a modifica echilibrul florei bacteriene din intestinul copiilor si-l va face mai vulnerabil decât alţi copii la intolerante si alergii.
Pediatrul poate considera ca într-adevăr e nevoie de adaos cu formula pentru sugari, în cazurl în care suspectează o hipoglicemie, daca pierderea in greutate a fost într-adevăr excesiva şi copilul dă semne de suferinta cum ar fi febră, somnolenţă, agitaţie sau dacă debutul laptelui intarzie sa apara (la 5 zile de la nastere nu s-a instalat inca lactatia) deoarece colostru este adapta doar pentru primele zile de viata si pana vine laptele, poate fi necesar adaosul de lapte artificial.
Fapte interesante despre laptele matern si laptele artificial.
Laptele matern este compus din proteine, grăsimi, vitamine, apa, fier, zaharuri şi acid lactic ; toate aceste substanţe variază pe masura ce copilul creste, se adapteaza perfect nevoilor lui.Este perfect digerabil, ajută copilul să aibă o activitate regulata a intestinului.
Lapte artificial, deşi se apropie ca compozitie de laptele matern, şi este formulat in funcţie de vârsta copilului pentru ca acestuia sa nu-i lipseasca nimic, conţine cazeină (proteine din lapte), grăsimi, zaharuri (maltoză şi dextrină), săruri de sodiu, calciu, potasiu si fosfor, vitamine și săruri.
În alăptare copilul tau este liber sa manance cat şi când doreste(alaptare la cerere) în timp ce în hrănirea artificială trebuie să respecte un program strict şi mai ales să se pregătească cantitatea exactă de lapte necesar. În special în primele patru luni, pediatrul pentru a evita episoade de constipaţie, mai frecvente la nou-născuţii alaptati artificial,poate sfatui prepararea laptelui cu putin mai multa apa decât cantitatea recomandata pe ambalaj.
Toate acestea fiind spuse, alaptare cat mai placuta!
